Gamerii cer protejarea jocurilor cumpărate
Odată cu creșterea cererii pe piața de gaming din ultimii ani, companiile creatoare de jocuri video și publisherii și-au permis tot mai multe practici controversate: microtranzacții agresive, sisteme pay-to-win, lansarea unor jocuri neterminate, obligativitatea conexiunii permanente la internet sau decizii luate fără a ține cont de comunitățile de jucători, toate în interes comercial.
Europa spune stop!
Un prim pas pentru corectarea acestor abuzuri a venit odată cu o inițiativă înregistrată la Comisia Europeană în 2024, prin care se cerea ca publisherii „care vând sau licențiază jocuri video consumatorilor din UE să lase aceste jocuri într-o stare funcțională (jucabilă)”. Semnatarii au adus ca argument faptul că, în trecut, gamerii puteau cumpăra o copie fizică a unui joc, care putea fi folosită pe termen nelimitat. În mediul digital actual însă, tot mai multe jocuri depind complet de serverele oficiale, ceea ce ridică „noi probleme legate de ciclul lor de viață” și de dreptul consumatorilor de a folosi un produs cumpărat legal.
Petiția „Stop Killing Games”, semnată de peste 1,2 milioane de cetățeni europeni, cere ca publisherii să nu poată lăsa un joc cumpărat legal într-o stare nefuncțională după închiderea serverelor oficiale, fără a oferi alternative prin care acesta să poată continua să fie jucat. În lipsa unor astfel de măsuri, utilizatorii riscă să piardă accesul la un produs pentru care au plătit.
Comisia Europeană a avut la dispoziție doi ani pentru a analiza situația, iar până la 27 iulie 2026 este obligată să anunțe dacă va da curs petiției „Stop Killing Games” și dacă intenționează să acționeze în conformitate cu solicitările acesteia. Potrivit organizatorilor, practica actuală „reprezintă o încălcare a drepturilor consumatorilor”. La rândul său, Comisia Europeană a transmis că ar putea propune un act legislativ care să prevină posibilitatea publisherilor de a face jocurile video nefuncționale după retragerea suportului oficial, în baza articolului 114 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
De cealaltă parte, Video Games Europe, organizația care reprezintă interesele marilor companii din industria gamingului la nivel european, consideră că impunerea unor astfel de obligații ar aduce cheltuieli suplimentare și provocări tehnice semnificative pentru producători.
„Înțelegem că acest lucru poate fi dezamăgitor pentru jucători, dar atunci când se întâmplă, industria se asigură că jucătorii primesc o notificare rezonabilă privind eventualele schimbări, în conformitate cu legislația locală privind protecția consumatorilor”, a transmis grupul.
Video Games Europe s-a pronunțat și împotriva uneia dintre soluțiile propuse de susținătorii petiției, și anume posibilitatea ca jocurile să fie preluate de comunitate după închiderea serverelor oficiale. Reprezentanții industriei avertizează că o astfel de variantă ar putea „crea probleme legate de securitate, protecția datelor și controlul conținutului distribuit prin aceste servicii”. Susținătorii Stop Killing Games resping acest argument și susțin că adevărata problemă este dreptul de proprietate asupra produsului cumpărat. Potrivit acestora, dacă un joc a fost vândut consumatorilor, compania care l-a distribuit nu ar trebui să poată decide de una singură momentul în care acesta încetează să mai funcționeze.
În ultimii 20 de ani, odată cu dezvoltarea internetului de mare viteză, s-au adunat numeroase cazuri în care jocurile cumpărate legal au devenit imposibil de utilizat după închiderea serverelor oficiale. Cel mai cunoscut exemplu este jocul The Crew, lansat de Ubisoft în 2014, care a devenit complet nefuncțional după oprirea serviciilor online în 2024, urmat de titluri precum Babylon’s Fall, care a devenit imposibil de jucat la mai puțin de un an de la lansare, Knockout City, distribuit de EA Games, la fel ca și Darkspore.
Cum a distrus Blizzard experiența Warcraft III
O altă companie care a procedat asemănător, într-un mod abuziv, a fost Blizzard prin relansarea RTS-ului clasic Warcraft 3. Titlul nou, reintrodus pe piață sub egida Warcraft: Reforged, promitea să unească Chaos Reign (jocul de bază) și The Frozen Throne (expansiunea), într-o experiență îmbunătățită: grafică nouă, cinematicuri noi și unghiuri dinamice de cameră, o interfață complet modernizată și, nu în ultimul rând, hărți din campanie complet reconstruite.
Pe lângă faptul că nu s-au ținut de promisiuni, Blizzard a comis o greșeală mare: a înlocuit forțat jocul original pe Battle.net. Jucătorii de Warcraft III clasic au fost obligați să treacă la noul client Reforged, pierzând funcții vitale pe care le aveau de 18 ani: sistemul de clanuri, profilul de jucător și statisticile, sistemul ranked și turneele automate. Ce e mai grav este că, o bună perioadă după lansare, jocul a întâmpinat zeci de bug-uri care au făcut imposibilă progresia sau chiar rularea corectă a jocului. Lansarea a fost marcată de probleme tehnice grave, multe dintre ele fiind erori majore care au distrus complet experiența utilizatorilor. Din acest motiv, o mulțime de jucători s-au plâns că nu se pot juca, deși cumpăraseră jocul în mod legal. Pentru a putea rula varianta clasică și stabilă, comunitatea a ales în masă să migreze către servere private.
Așadar, inițiativa europeană „Stop Killing Games” marchează o revoltă a consumatorilor împotriva practicilor abuzive din industria gamingului, unde titluri cumpărate legal devin inutilizabile după închiderea serverelor. În timp ce publisherii invocă costuri mari și riscuri de securitate pentru a-și apăra deciziile comerciale, cazuri revoltătoare precum cel al jocurilor The Crew sau Warcraft III: Reforged demonstrează cum jucătorii își pierd definitiv accesul la produsele plătite.
